Astăzi am primit din nou acuze. Cum că pe sub chipul de înger ascund divine sentimente sadice îndreptate spre mase. Şi asta doar pentru că cu cîteva săptămîni înainte, într-un cerc de tovarăşi, am făcut un mic concurs de idei ciudate, antisociale.
Ei bine, fiind o fiinţă universală, m-am gîndit să-mi expun în limite rezonabile umorul englezesc. Ca urmare am imaginat un scenariu romantic.
Adică dacă ar fi să fiu sadic, aş face totul cu pasiune, cu tandreţe, cu maxim spirit artistic.
Şi acum scenariul. Citez din mine:
L-aş lega în lanţuri pe o cruce şi i-aş scoate un ochi cu degetele, zîmbindu-i dulce. Apoi aş aşeza în faţa sa o tavă pe un piedestal.Pe tavă i-aş pune ochiul peste care aş turna puţin ketchup. Puţină salată verde şi o lumînare pentru confortul vizual şi creşterea apetitului. Pe aceeaşi tavă, un rimel – simbol al “chirurgiei plastice reparatorii softcore”. Eu, cîntînd la vioară un şlagăr superb despre iubire şi pace avînd privirea mai inocentă decît a unui căţel de 2 luni, a unui copil de 6 luni sau a unui politician în pragul alegerilor. Apoi, cu Biblia în mînă şi credinţa în trusa de traforaj i-aş tăia calm şi discret degetele de la picioare şi o bucată din craniu. Pentru că sunt inutile dar de nelipsit în decorul unui regal culinar. Citind din Biblie cum Isus a transformat apa în vin, aş combina sangele tasnind cu vin, căci chiar nu cred că pot face minuni cum fiul Domnului realiza experimental în urmă cu 2000 de ani. I-aş întinde cupa, nu înainte de a închina în cinstea efervescenţei vieţii sale care în sfîrşit ia o turnură cu adevărat unică şi sublimă. Apoi l-aş pironi pe cruce după standardele actuale. Cuiele nu sunt sigure, aşa că i-aş da găuri prin mîini şi picioare cu un burghiu de 5mm. Apoi aş continua să fac filetul cu un tarod de 6mm. Fireşte că prinderea pe cruce, aşa cum era de aşteptat, aş efectua-o cu şurube scumpe cu cap imbus M6 x 200 din oţel inoxidabil. Această operaţie finală ar avea ca fundal muzical o melodie foarte frumoasă precum cea de mai jos:
P.S.: Pasă către Radu pentru un alt scenariu, mai puţin romantic, mai util, mai viabil pentru statistici
.
A doua parte: hmm.. ok. Da’ prima ma sperie: cine naiba te tot acuza? Arata-mi-l mie !